“Fiind gelos, sufar de mai multe ori, pentru ca sunt gleos, pentru ca imi reprosez gelozia, pentru ca ma tem ca gelozia mea il afecteaza pe celalalt, pentru ca ma las ingenunchiat de o banalitate, sufar pentru ca sunt exclus, pentru ca sunt agresiv, pentru ca sunt dement si banal” ROLAND BARTHES
Straturile gelozie. Impresii si recomandari
Ca si intristarea, gelozia tine de acele stari afective pe care le putem considera normale. Acolo unde ea pare sa lipseasca din comportamentul omului, este de tras in mod indreptatit concluzia ca a suferit o puternica refulare si ca din aceasta cauza indeplineste un rol important in viata psihica inconstienta.
Cazurile de gelozie anormal amplificata, sunt dispuse in trei straturi, astfel avem, gelozie concurenta sau normala, gelozie proiectiva si gelozie deliranta sau paranoida.
Gelozia normala sau concurenta se compune, in esenta, din intristare, durere legata de credinta ca obiectul erotic este pierdut, cat si dintr-o suferinta narcisica, in masura in care se lasa separata de celelalte, din sentimente de ostilitate impotriva rivalilor care sunt preferati, dintr-un anumit grad de autocritica, mai mare sau mai mic, care tinde sa faca raspunzator propriul Eu de pierderea iubirii.
Gelozia aceasta, cu toate ca o numim normala, nu este nicidecum rationala, adica generata de relatiile actuale, ea isi are originea in structurile inconstientului, ea perpetueaza impulsuri timpurii ale afectivitatii infantile.
Oricum gelozia este traita de amble sexe, ceea ce inseamna ca la barbat, in afara de durerea pentru femeia iubita si de ura impotriva rivalului, ea este traita intens ca intristare, barbatul sufera intens in timpul crizelor de gelozie, cand se transpune in mod constient in situatia femeii infidele, senzatia de neajutorare, imaginile pe care le plasmuieste despre stare lui vazandu-se sacrificat ii creaza o stare greu de trait.
Gelozia care tine de cel de al doilea strat, anume gelozia proiectiva, atat la barbat cat si la femei, provine din manifestarea in viata a propriei infidelitati sau din imboldul spre infidelitate trait, toate acestea cazand prada refularii. Tine de experienta cotidiana faptul ca fidelitate, este revendicata in casatorie si poate fi pastrata numai in lupta cu ispitele. Moravurile sociale au tinut cont in mod intelept de aceasta situatie reala generala, intrucat permit o anumita libertate de miscare femeii casatorite si barbatului casatorit in speranta ca aceasta inclinatie este inofensiva.
Gelosul nu recunoaste aceasta toleranta conventionala, el nu crede ca exista ramanere in buna pace, ca flirtul in societate ar pute fi o asigurare impotriva infidelitatii reale. In tratamentul aplicat unei asemenea gelozii trebuie sa ne ferim de a contesta materialul pe care se bazeaza gelosul, si sa facem doar o interpretare.
Gelozia generata de o asemenea proiectie are deci un caracter cvasiparanoid, insa nu rezista investigatie si descopera ca sunt doar fantasme ale proprie infidelitati.
Gelozia celui de-al treilea strat, cea realmente deliranta, paranoida, rezulta din aspiratiile la infidelitate, insa obiectele acestor fantazari sunt de acelasi sex. Gelozia deliranta, paranoida corespunde unei homosexualitati si isi pretinde pe drept locul printre formele clasice de paranoia. Trebuie sa fim pregatiti ca intr-un caz de gelozie paranoida sa gasim elemente din toate cele trei straturi ale gelozie, limitarea la cel de-al treilea strat fiind intotdeauna exclusa. Gelosul nu leaga prietenii si nu-si cultiva nici un interes social, iti lasa impresia ca este obsedat de o singura persoana, ca a ramas in urma si ca are de recuperat timp cu persoana draga.
Cum se percepe gelozia din interior si din exterior, in cele ce urmeaza voi incerca sa descriu aceasta stare, oscilatia ei intre ura si iubire, intre realitate si proiectie. Gelozia apare in viata fiecaruia, este un fapt ce nu poate fi suficient sublimat, si duce la prejudicierea unei relatii de dragoste intre doi parteneri prin pretentii, iritari si tentatii venite din afara.
Gelozia este complicata, este un conflict relational intre trei persoane, de regula cel mai gelos este cel a carui relatie de durata a fost distrusa, prin urmare acesta se simte amenintat, frustrat, manevrat si inselat.
In acest moment, este potrivit sa nu ne intrebam despre normalitatea geloziei, ci despre sensul ei, si anume, sub doua aspecte, cel interior, intrapsihic si cel orientat relational sau interpsihic. Asadar, pe de o parte ce inseamna gelozia pentru gelosul insusi, si pe de alta parte, care sunt efectele geloziei asupra casniciei, familiei, anturajului si rivalilor. De cele mai multe ori, nu se mai vorbeste despre terapie, ci este administrat un somnifer pentru tratamentul acestei tulburari, si asa persoanele geloase sunt tolerate daca se comporta pasnic cu partenerul, a carei pozitie este de victima, demna de compatimit.
De foarte multe ori ne ocupam numai de persoana geloasa, chiar daca repercusiunile reactiilor partenerului sunt si ele luate in considerare, dar intr-o masura redusa, si incluse in terapie.
Consider foarte util, ca in conflictele generate de gelozie sa fie luat in considerare intregul, gelozia nu trebuie tratata ca un apendice, ci prezenta ei trebuie privita ca o tulburare a relatiei de familie. Nu trebuie sa apara impresia ca o gelozie este la fel ca alta sau ca nu ar exista deosebiri intre reactiile la reprosurile care se refera la fapte si cele care se bazeaza pe interpretari false. Pana la urma, nu raman de fapt, decat doua criterii pentru evaluarea imaginii geloziei, tensiunea psihologica a celor implicati si problema inclinarii spre o solutionare. Difera foarte mult in ce fel si cand sunt percepute ca insuportabile gelozia si precursorii ei manifesti, controlul si pretentiile.
Ceea ce intr-o casnicie si familei este considerat normal intr-o alta apare ca exagerare. Daca unul dintre parteneri sufera din cauza ingradirilor sau agresiunilor, gelozia este considerate maligna, deranjanta si trebuie tratata si vindecata. In cele mai multe situatii, tensiunea comuna determina cuplul sa caute ajutor, chiar daca exista impresia ca gelosul va fi inlaturat, pentru ca partenerul s-a saturat de el. De cele mia multe ori, persoana geloasa vrea o confirmare si nu punerea geloziei sale sub semnul intrebarii, dar apoi isi doreste sa scape de gelozie, chiar si numai, asa cum si-ar fi dorit la inceput, pentru ca celalalt sa se schimbe sau macar sa se comporte altfel. Criteriul tensiunii psihologice este, de altfel, deopotriva valabil pentru gelozia perceputa ca trasatura de caracter ca si pentru gelozia declansata de un eveniment anume.
In fond, intotdeauna in spatele geloziei stau dorinte, care sunt exprimate, blocate sau sanctionate prin frica, deci ceea ce caracterizeaza dragostea gelosilor este, mai exact, nu iubirea ci dorinta chinuitoarea de a fi iubit. Pentru a impini aceasta dorinta, gelosul face, la fel ca un drogat, cele mai mari eforturi, el are nevoie de mai multe intariri, doar celalalt ii da iubire, atentie si respect fata de sine, gelozia este un semn de slabiciune si nu de tarie in dragoste, originea ei se afla mai degraba in teama si in sentimente de vinovatie decat in iubire.
Multe cupluri sau familii considera ca gelozia este un rezultat al unor incercari de solutionare gresite, fiecare crede ca aplica cea mai potrivita reactie pentru sine impotriva unei atitudini nedorite din partea celuilalt, si in felul acesta cuplu este manat pe un drum gresit si ajunge intr-un impas. Sotia, poate avea impresia ca sotul nu este suficient de deschis fata de ea si de aceea ea nu stie ce reprezinta ea pentru el, ce se petrece in capul lui, ce face cand este plecat de acasa, si, in consecinta, ea va incerca sa obtina acesta informatie care-i lipseste, fie intreband, fie observand comportamentul, fie facand investigatii si multe altele. Daca, la randul sau el considera ca ea este foarte insistenta, va fi inclinat sa se inchida si mai mult in sine si sa o priveze de anumite informatii, care in sine sunt inofensive si fara importanta numai pentru a o face sa inteleaga ca nu trebuie sa stie ea totul despre el.
Dar, de cele mai multe ori, aceasta incercare de solutionare nu duce la modificarile dorite ale comportamentului ei, ci dubleaza stare de inconfort si suspiciune acesteia. Cu cat detine mai putine informatii, cu atat va cauta mai atent si suspiciunea va creste, iar el ii va oferi mai putin. Daca se ajunge la psihiatru, acesta va considera comportamentul ei drept gelozie patologica, tulburarea ei endogena, conditionata intrapsihic, si nu va da atentie contextului interuman al relatie conjugale, si cu atat mai putin solutiilor incercate de amandoi, care constituie de fapt in realitate problema. Acest fel de a rezolva problema poate fi asemanat cu imaginea a doi corabieri care se apleaca peste bord, fiecare de partea sa pentru a mentine echilibrul barcii, dar cu cat unul se apleaca mai mult cu atat celalalt trebuie sa adauge mai multa contragreutate pentru a mentine echilibrul barcii. Solutia acestei situatii bizare reclama absolut evident ca cel putin unul dintre cei doi sa comita ceva aparent irational, anume sa stabilizeze mai putin si atunci partenerul sa ajunga in apa. In aceste momente se pune intrebare cum pot fi facuti cei doi sa comita ceva atat irational si daunator, dar considerat de ei rezonabil, sa renunte la aceasta solutie gresita in favoarea uneia mai bune. Posibilitatea de solutionare, ar veni din faptul ca unul s-a saturat sa fie aruncat in apa si sa depuna eforturi pentru a se urca in corabie, iar celalalt ar putea eventual sa cada si el din corabie, astfel intreaga ambarcatiune ar deveni nefunctionala deoarece cei doi ar fi in apa, sau unul este suficent de abil si ramana in ambarcatiune, stopeaza clatinatul si, ramas singur se instaleaza comod in resturile conjugale. Imaginea cu cei doi care trag in aceeasi parte si stabilizeaza ambarcatiunea pe timp de furtuna cere multa forta si generozitate din partea ambilor, altminteri ei nu vor ajunge la tarmul salvator, o asemenea furtuna poate aparea, tocmai in cazul cuplurilor cu copii, cand unul dintre copii devine purtatorul simptomului si obliga parintii sa se distanteze de propriile probleme, deci de starile de gelozie si astfel ambarcatiunea sa fie stabila si sa favorizeze comunicarea conjugala.